Sailor Moon Etern

Ella · Trimis: 20/01/2009 12:08 Titlul subiectului: Sailor Moon Etern

Acest fic l-am postat si pe alte forumuri, asa ca s anu aud ca e plagiat ^^ Lectura palcuta!

____________________

Sailor Moon Etern

Stelele pareau inghetate pe cerul intunecat. Intr-un orasel din America, intr-o casa modesta, o fata de circa 15 ani dormea in camera ei. Stralucirea lunii ii mangaia chipul alb precum spuma marii. In aceasta lumina, parul ei parea facut din aur. Fata visa. Visa ca e undeva in spatiu, printre planete. Dar nu mai era imbracata in hainele ei. Purta o rochie din flori, iar pe cap o coroana din diverse plante. Se uita in jur, dar nu vedea decat intuneric. Deodata o stralucire ii atrase privirea. Era o planeta albastra, plina de apa si pamant. I se parea cunoscuta aceasta ….dar stai! E chiar Pamantul. Cum de nu a recunoscut planeta ei?
Albastrul calm in care Pamantul straluceste o cheama. Fata pluteste spre el. Deodata in fata ei apare o frunza.
-Ciudat! O frunza in spatiu? Dar ce zic? Nici macar eu nu ar trebui sa fiu aici?
Cand fata atinse frunza aceasta se prinse de mana ei si incepu sa creasca. Incet deveni o bratara. Blonda avea un sentiment ciudat. Nu se speria de frunza, simtea ca aceasta incearca sa-i spuna ceva. Chiar atunci bratara incepu sa straluceasca intr-o lumina verde crud si, spre uimirea fetei, incepu sa vorbeasca:
-Trebuie sa te trezesti! Trebuie sa descoperi cine esti cu adevarat! Haide! Trezeste-te!
“Trezeste-te!”. Fata auzea in minte acest cuvant. Dar glasul care il spunea se schimba. Nu mai era vocea melodioasa a frunzei, era vocea mamei ei.
-Haide Milla! Trezeste-te! Trebuie sa ajungi la aeroport! Nu uita ca verisoara ta te asteapta in Japonia!
-Da mama! Oare ce a fost cu visul acela? A fost adevarat?
In timp ce se imbraca, fata a descoperit ca pe mana avea chiar bratara in care s-a transformat frunza!
Dar strigatele mamei ei care o anuntau ca intarzie o trezira din visare. Isi facu repede bagajele si se urca cu mama ei in masina pentru a merge la aeroport. Drumul a fost rapid.
In aproape 20 de minute fata era deja in avion si zbura spre Japonia, spre verisoara ei. “Oare ce face Rei acum? Cum o arata? Nu m-am mai intalnit cu ea de 3 ani…cred ca acum are 17 ani.”

***

In acest timp, Rei facea curat in casa.
-Ai pregatit camera verisoare tale?
-Da, bunicule! “Hmmm…oare cum o fi verisoara mea? Nu am mai vazut-o de atata timp. “
Dar gandurile frumoasei brunete au fost deranjate de cateva voci foarte cunoscuite, atat de dragi uneori, iar alte ori atat de enervante. Ca acum.
Pe scarile templului se impiedicasera 4 fete: Usagi, blonduta mereu zapacita, dar atat de simpatica, Ami, o prietena geniala pe care te puteai baza mereu, Minako, “sora” lui Usagi, la fel de zapacita, dar care vrea sa ajunga vedeta si Makoto, o bruneta un pic cam baietoaica dar deosebit de feminina in adancul inimii.
-Ce cautati voi aici?
-Pai (incepu Usagi in timp ce isi lovea degetele si facea o fata nevinovata) am vrut sa venim sa te luam si sa mergem la aeroport dar am alunecat pe scari si cred ca am spart ceva…
-Cred si eu ca ai alunecat Usagi! Tocmai spalasem! Iar voi ati daramat toate ghivecele cu flori! Chiar credeti ca am timp sa curat?
-Te ajutam noi! spuse repede Makoto, iar toate fetele se apucara sa curete.
In timp ce mergeau la aeroport, fetele o sacaiau pe Rei cu intrebari despre verisoara ei:
-Si cum o cheama?
-Cati ani are?
-De unde este?
-Este draguta?
-Cum arata?
-Fetelor! Intelegeti ca nu m-am mai intalnit cu verisoara mea de 3 ani! Oricum, o cheama Milla si are 15 ani. Ultima data cand ne-am vazut era blonda cu parul scurt, zvelta si ma rog! O sa o vedeti si voi!
In timp ce fetele vorbeau, avionul Millei ateriza! Din el cobori o fata blonda, cu parul lung si ochi albastri si speriati. Se temea ca nu o se vor recunoaste. Daca Rei nu mai stie cum arata? Dar ce tot spune? Nici ea nu mai stie exact cum arata Rei.
Dar un grup zgomotos ii atrase atentia. Chiar in mijloc se afla o fata bruneta, frumoasa, ce ar zapaci pe fiecare daor uitandu-se la el. Cu siguranta era Rei!
Milla incepu sa alerge sprea grup insa aluneca pe pardoseala si se lovi cu capul de perete. Rei se uita cu atentie la fata si isi dadu seama ca s-ar putea sa fie verisoara ei.
Fetele se indreptara sprea ea, iar Rei spuse cu o voce intrebatoare:
-Milla? Esti chiar tu?
-Rei! Da!
In timp ce o imbratisa, Milla intreba cine erau fetele.
-Ei bine ele sunt Usagi, Ami, Makoto si Minako, prietenele mele.
Dupa ce facura cunostinta, fetele plecara spre casa lui Rei

***

-O! Ce fata frumoasa! Rei, verisoara ta seamana cu tine!
-Da, bunicule! spuse Rei inrosindu-se
Fetele ajunsesera acasa, iar acum Rei ii arata Millei casa.
-Si asta este camera ta! spuse Rei in timp ce-i arata verisoarei ei o camera. Aceasta era îndeajuns de spatioasa, cu peretii de un albastru calm ca de pildă cerul.
-Multumesc Rei! E minunata! Imi place! Insa cel mai mult ma bucur ca sunt cu voi! Si ca imediat ce am ajuns aici, pe langa o verisoara simpatica, am dat si de 4 femei tare dragute.
In acel moment toate fetele se inrosira, iar Usagi, dand din maini a leahamite, spuse:
-O! Nu fii asa de draguta! Dar ai grija cu Rei! Cand se enerveaza poate sa distruga intreaga casa, impreuna cu tine! E ucigatoare!
-Usagi ! urla Rei!
-Glumeam! Glumeam! spuse repede Usagi, facand niste ochi de catelus.

Milla

Sailor Moon Etern Sailor Moon Etern

_____________

edit: off ... nu a lasat nici un alineat din ce am lasat eu >.<
_________________
Sailor Moon Etern Sailor Moon Etern

[url=http://taraduncanromania.smfforfree.com/index.php/]Forum Tara Duncan[/url]

BuTtErFlY · Trimis: 20/01/2009 13:46 Titlul subiectului:

Un fic foarte elegant ...si foarte interesant...
Imi place foarte mult[mai ales ca e a doua oara cand il citesc]
stiu ..nu te lasa sa ai alineat si nu stiu de ce :-|

_________________
Daca nu vrei sa-mi spui ceva nou,mai bine taci
Pot să pierd in viaţă tot,
Nu imi pasă, mă ridic la loc.
Şi poţi să-mi iei ce vrei,
Când am lângă mine toţi PRIETENII mei!
Sailor Moon Etern Sailor Moon Etern

Ella · Trimis: 20/01/2009 19:36 Titlul subiectului:

***

In acelasi timp, in alta parte a orasului, intr-o casuta de pe malul lacului.
-Ai simtit si tu aceasta noua si ciudata energie?
-Da Haruka! Am simtit. E ca si cum un nou luptator s-a trezit la viata. Unul pierdut...Senzatia asta imi da fiori
-Ei bine nu avem de ce ne teme, Michiru. Am murit de atatea ori ca o data in plus sau in fără nu mai conteaza.

***

Incet, noaptea se lasa asupra orasului, iar umbrele cosmarului il atingeau pe Mamoru Chiba. Acesta dormea, dar nu avea un somn linistit. Era inchis intr-o camera neagra. O fata imbracata in verde se apropia de el. Acesta nu-i putea vedea chipul fetei, dar ii parea atat de cunoscuta.
-M-ai tradat! Nu ti-ai indeplinit misiunea Endimyon! Din cauza ta eu am murit! Dar o sa ma razbun! Ai uitat acum ce s-a intamplat! Dar o sa vezi tu! Nu poti ascunde existanta mea mintii tale! Nu poti!

***

Intr-o zona indepartata a Universului, in intunericul de nepatruns se ascunde o planeta de mici dimensiuni, nestiuta de nimeni. In jurul ei plutea tristetea, in mijlocul careia se afla un castel negru, castelul unei femei. Aceasta avea aproximativ 20 de ani. Parul lung pana la mijloc era de un roz stralucitor. Ochii ei erau albastrii ca lumina cerului, dar nu emanau decat ura, ura pentru ce a fost candva si ce a pierdut din cauza unor luptatori care nu si-au indeplinit misiunea. Din ochii stralucitori se scurgeau lacrimi, lacrimi de sange incarcate cu durere.
“Ironia sortii. Dorinta mi s-a indeplinit. Cei pe care i-am urat au murit. Dar blestemata aia le-a dat o noua viata. Spre ghinionul ei raza aruncata de ea asupra fiicei ei m-a atins si pe mine, dandu-mi o noua viata! De cand mi-am amintit totul am jurat sa ma razbun. Pe toti. Cu siguranta si in aceasta viata ca si in cealalta, fata, hm, printesa este la fel de naiva. Nu poate sa lupte cu cele ca ea. O sa-i fur toti prietenii, o sa-i iau tot ce iubeste, asa cum mi-a luat si ea fiica.”
Chiar in acel moment in camera tronului intrara trei fete. Toate purtau uniforma clasica de Sailor, dar erau diferite. Ele nu luptau pentru pace. Se hraneau cu durere, disperare si ura. Acestea erau Sailor Astera, creata din durerea Universului. Purta uniforma de Extra Sailor, formata din 3 culori, mov, obscur si alb. Cizmele erau de aceasi culoare ca si manusile, un mov intunecat Parul era negru cu sclipiri spre roz deosebit de inchis.
A doua luptatoare era Sailor Opal, imbracata in albastru. Uniforma ei nu se diferentia de cea a Asteriei decat prin culoare. Parul ei lung, negru cu albastru era de aceeasi nuanta cu ochii. La gat purta un medalion cu un diamant ciudat, de culoare neagra.
Ultima luptatoare, era Sailor Cestalia, gardiana urii. Aceasta avea o uniforma de aceeasi culoare cu a Asteriei, dar spre deosebire de ea aceasta avea cizme de colorit neagra. Ochii de culoarea prunelor emanau ura. La gat purta o stea neagra, iar in mana tinea un sceptru ce avea la un capat o stea neagra, in interiorul careia se afla o stea aurie. Parul alb stralucea ca neaua si putea atrage pe oricine.
Cele 3 fete se apropiara de misterioasa iubită si facura o placiune.
-Am sosit Dark Universe-sama. Care sunt ordinele dumneavoastra? intreba cu o voce dura Asteria
-Stiu cat de mult doriti sa atrageti in talismanele voastre sentimentele de ura, disperare, durere, doar eu v-am antrenat. Vreau sa va duceti pe Planeta albastra si sa va umpleti de putere. In acelasi timp vreau sa o faceti sa sufere pe aceasta persoana!
In acel moment langa tronul Universei aparu o fereastra neagra. Prin ea cele 3 luptatoare vazura o fata blonda, cu 2 codite ce-i sclipeau in lumina soarelui.
-Am inteles Dark Universe-sama.
Cu aceste cuvinte cele trei Sailor plecara.
“O sa suferi! O sa suferiti cu totii pentru ce s-a intamplat!” In timp ce gandea aceste cuvinte, pe chipul Universei aparura alte lacrimi, la fel de pline de durere.

***

Acasa la Usagi, Rei, Milla, Minako si Makoto jucau carti. Acestea se relaxau, gandindu-se cum sa-si petreaca timpul liber.
-E ciudat. Ne-am concentrat asa de mult asupra scolii incat am uitat ce sa facem in momentul liber, spuse Usagi
-Da! Tu te-ai concentrat cel mai mult asupra scolii nu e asa Usagi? Oricum tot ultima ai iesit! Asa ca nu ma lua pe mine cu texte gen "Ne-am concentrat atat de mult pe scoala" i-o tranti Rei.
In acel ocazie Usagi azvarli o perna spre prietena ei, dar aceasta se feri, perna aterizand in capul lui Minako. Enervata aceasta vru sa se razbune pe Usako, dar perna ajunse in capul lui Makoto. Astfel, incepu o adevarata lupta. Singura care nu intrase in lupta era Milla. Aceasta statea in colt, privind la bratara ei verde. In mintea ei era o mare incurcatura. “Nu mai inteleg nimic. De unde a aparut aceasta bratara? Si ce era cu visul acela?”
Dar gandurile fetei fura intrerupte de ceva ce zbura spre ea miorlaind. Deodata, Milla se trezi cu o pisica neagra, cu un semn ciudat in forma de luna pe frunte.
-Luna! Ups! Cred ca era pe o perna! spuse Makoto.
Fetele se indreptare ingrijorate spre pisicuta, dar cand Minako a incercat sa o mangaie, aceasta s-a ridicat si a zgariat-o. In timp ce Luna se ducea spre usa, aceasta s-a deschis. Astfel, Luna a primit o usa in cap, moment in care Minako spuse:
-Aha! Sa-ti fie invatatura de minte sa ma mai lovesti! si scoase limba la pisica.
“Cat de infantile. “ gandi Luna “Daca nu era si Milla aici cred ca-i ziceam ceva de ... “ Dar gandurile amenintatoare ale Lunei fura deranjate de tipetele de fericire si uimire ale lui Amy, cea care intrase pe usa.
-Fetelor! Fetelor! Nu o sa va vina sa credeti! Amy alerga spre prietenele ei care se aflau in casa lui Usagi
-Ce s-a intamplat Amy? Ne ataca cineva? Haide! Spune o data! aproape ca urla Rei, neintelegand de ce prietena ei nu spune ce s-a intamplat ci isi pierde timpul tragandu-si sufletul
-Vin aici! In oras! raspunse Amy cu o voce sugrumata?
-Cine? intrebara toate fetele
-Seiya, Yaten si Taiki! Au refacut trupa! Scrie in ziar.
Toate fetele cu exceptia Millei sarira in sus de bucurie.
-De ce nu te bucuri? o intreba Rei pe Milla Nu-ti place formatia?
-Pai! Nu am auzit de ei prea multe...
-Lasa ca o sa-i vezi si o sa-ti placa! Primul concert il au chiar in oras! Chiar aici!
-Da. Pai o sa vedem...eu ma duc acasa la Rei. Ne vedem acolo verisoara.
-Bine. raspunse Rei cu o voce uimita.
Insa si Usagi era uimita. Avea o fata destul de ciudata. In mintea ei erau numeroase amintiri, dar si noi intrebari. “De ce s-au intors? Oare s-a intamplat ceva grav? Sau doar le-a fost dor de noi. Si Seiya! O sa-l vad pe Seiya!” in acel clipă ii venira in minte toate clipele petrecute alaturi de el . Oare chiar simtise ceva atunci?

Dark Universe:
Sailor Moon Etern Sailor Moon Etern

_________________
Sailor Moon Etern Sailor Moon Etern

[url=http://taraduncanromania.smfforfree.com/index.php/]Forum Tara Duncan[/url]

Ella · Trimis: 30/01/2009 12:49 Titlul subiectului:

Pentru cat am lipsit, o sa vin cu o continuare mai lunga ^^

Fetele erau acasa la Usagi si se gandeau la Seiya, Yaten si Taiki. Fetele isi aminteau cum a fost cand i-au știut pe Three Lights, cum s-au distrat alaturi de ei. Fetele se amuzau, amintindu-si cum incercau mereu sa intre in vorba cu ei.
Amy si Rei se amuzau mereu cand isi aminteau ca Usagi si Minako se bateau pe caietul cu tema lui Taiki si i l-au rupt in doua.
Singura care nu se distra atat de tare era Usagi. Ea isi amintea vocea lui Seiya, acel inevitabil "odango" pentru a-i atrage atenita. Isi aminti de momentele in care ii venea sa-l pocneasca, ca atunci cand se lovea de el pe strada:

-Trebuie sa fi nespus de norocoasa azi!
-De ce? intreba Usagi
-Pentru ca sunt cool!

Insa toate fetele se intristara cand isi amintira cum au aflat cine erau cu adevarat.

Flashback

Rei, Minako, Makoto si Amy aveau bilete la zborul celor 3. Rei se amuza suficient de tare de situatia in care se afla Usagi care nu avea un bilet.
In acelasi timp, Usagi era acasa, dezamagita de ghinionul ei. Atunci, gasise un mesaj pentru ea, de la Siren. Aceasta aflase identitatea ei si ii trimise un bilet pentru zborul celor de la threelights. Spaima isi facu loc in sufletul fetei si disperarea la gandul ca prietenele ei ar putea pati ceva.
Cu frica in suflet a luat un taxi si s-a dus spre aeroport, sperand ca acesta nu a decolat deja.
Ajungand in avion, Usagi a stat in compartiment cu threelights.
In acest timp Siren adormise aproximativ pe toata lumea din avion si se indrepta spre Usagi pentru a-i lua star seed-ul. Pentru a o proteja, Seiya s-a transformat in Sailor Star Fighter, iar Yaten si Taiki l-au urmat. Rei, Makoto, Minako si Amy venisera in compartiemntul celor de la threelights pentru ca se plictiseau jos, dar au nimerit in mijlocul unei lupte, in momentul in care Yaten si Taiki se transformau in Sailor Star Healer si Sailor Star Maker.
Pentru a-i ajuta fetele s-au transformat si ele, reusind sa castige lupta.

End of flashback

Usagi nu o sa uite niciodata ochii plini de tristete ai lui Seiya la sfarsitul luptei. Si nu v-a uita nici tristetea din sufletul ei. In acel moment si-a amintit si de clipele cele mai triste, cele in care Seiya inceerca sa-i spuna ca o iubeste, iar ea se gandea la Mamoru.
In acel moment cineva suna la usa. Usagi s-a dus sa raspunda si a ramas uimita in fata usii. Inima parca ii luase foc iar mintea nu mai vroia sa o asculte. Acum cand l-a vazut si-a adus si mai bine aminte ca si ea simtise ceva. In mintea ei se dadea o lupta groaznica. "Seiya! A venit aici! Dar Mamoru...nu stai, ce e cu mine, de ce ma gandesc la amandoi acum, ce se intampla cu mine? "
Din sufragerie se auzea vocea lui Rei destul de stresata care intreba cine e.
-E...e....S....e S
-Usagi? Nu poti vorbi normal? Rei se indrepta spre usa si ramase la fel ca si prietena ei.
-Ce s-a intamplat fetelor?
-Seiya e aici! Sau mai bine zis un anumit Fighter e pe aici! spuse Rei cu un glas inocent.
-Ei bine, raspunse Seiya inrosindu-se putin, vroiam sa va spun ca aveti rezervate niste locuri la concertul din seara asta.
-Multumim! spuse repede Minako

***

In castelul lui Dark Universe, cele 3 sailore se uitau intr-un glob de cristal la ce fac Usagi si prietenele ei.
-Deci, se pare ca micii printese chiar ii pasa de acest Seiya. Atunci el o sa fie prima noastra tinta. Dupa ce-l terminam in fata ei, o sa ne hranim din ura, disperarea si durerea ei. spuse Asteria cu satisfactie
-Atunci vom ataca diseara, la concert. raspunse Opal

***

Toata ziua, fetele au stat sa se aranjeze. Rei purta o rochita de tentă rosie combinata cu putin alb. La mijloc avea o funda galbena ce se asorta cu floarea din capul ei. Minako era imbracata intr-o bluza verde si o fusta portocalie. In par avea o funda de aceasi nuanță cu fusta. Makoto era imbracata intr-o rochie neagra cu imprimeu. Acesta reprezenta un trandafir inconjurat de frunze. Usagi avea o rochie rosie cu pete negre. Coditele erau prinse cu elastic rosu, iar in mana avea o gentuta roz, teribil de pufoasa. Amy purta o rochie alba, usoara, imprimata cu pete negre. Milla purta o rochie galbena si lunga. Aceasta avea parul prins in codite.
Dupa ce s-au asigurat ca sunt gata, fetele s-au indreptat spre concertul celor de la threelights. Mergand pe strada, fetele au auzit un claxon.
-Cum indraznesti sa ne claxonezi, idi...
Dar Rei isi inghiti ultimele cuvinte, observand ca masina pe care o claxona era condusa de nimeni alta decat prietena lor, Haruka.
-Haruka! Michiru! ce faceti aici? intreba Minako
-Cred ca acelasi lucru ca si voi! mergem la concert! Hai! urcati!
Fetele observara ca Haruka purta o camase de colorit verde si pantaloni negrii, iar Micihru o rochie vaporoasa de culoare albastra.
Cand ajunsera la concert, fetele observara ca toata societatea fugea disperata din sala de spectacol.
-Ce se intampla?
-Star Senzitive Inferno!
-Star Serious Lasser!
Aceste strigate le dadu de inteles fetelor ca era vremea sa se transforme.
Usagi dorea sa se transforme, dar un ghiont primit de la Rei o opri.
-Ce e? ai inebunit? Avem treaba. Dar o privire spre Milla care se uita la ea mirata o facu pe Usagi sa inteleaga de ce nu trebuia sa se transforme.
-Sa mergem sa vedem ce se intampla. Milla! Tu stai aici!
-Dar....
-Te rog! Fa ce-ti zic! spuse Rei cu o voce autoritara la care Milla nu mai protesta.
Fetele fugira in camera de spectacole si vazura ca Star Lights se lupta cu 3 fete care erau imbracate in haine de sailor.
-Repede! Transformarea!
Cele 7 fete se transformara si intrara in lupta.
World Shaking! Deep Submerage! Shine Aqua illusion!
Insa una dintre fete, cea cu parul alb, alcatui un scut in jurul ei si al prietenelor sale, atacurile celorlalte fete ricosand chiar in cei de la Star Lights.
-Acum, Printesa, o sa suferi! O sa suferi pentru ce ai facut Printesei noastre si noua!
Toti se uitau spre Usagi care nu intelegea nimic.
-Dar, dar, dar eu nu v-am facut nimic! Cine sunteti?
-Fata imbracata in mov raspunse prima. Eu sunt Asteria, regina durerii.
-Condusa de disperarea, Sailor Opal, raspunse fata imbracata in albastru
-Cestalia, gardiana urii, raspunse fata cu parul alb, cu o voce ce ar fii inghetat pe oricine.
-Noi suntem razbunatoarele! raspunsera toate in cor
In acel ocazie razbunatoarele ii atacara pe sailor Stars, aproape ucigandu-i.
-Nu! tipa Usagi cu disperarea si durerea in suflet si ura in priviri, ura pentru aceste 3 fete.
-Asa! E perfect! Acum fetelor! striga Opal!
Razbunatoarele folosira niste pietre negre care pareau ca atrag durerea, disperarea si ura fetelor.
-E perfect! Acum noi plecam, insa ne vom intoarce. O sa-ti facem viata un cosmar Serenity! Ai auzit? O sa vrei sa mori si moartea nu o sa vina la tine! striga Cestalia in timp ce plecau.
-Eu chiar nu inteleg nimic! spuse Usagi
Fetele se dusera sa vada daca prietenele lor sunt bine. Chiar in acel clipă intra in sala Milla.
- Cine sunteti voi? Si unde sunt prietenele mele? intreba aceasta speriata.
-Simti? o intreba Haruka pe Michiru
-Da. E o vigoare ciudata. Si vine de la fata asta. Crezi ca ea...
-Ajutati-ne sa-i luam pe Sailor Stars de aici. iar tu, spuse Rei uitandu-se spre Milla, nu-ti face griji. Prietenle tale sunt bine! Mai bine mergi acasa.
Fetele plecara spre o camera din saptele scenei pentru a vedea ce e cu prietenele lor, care erau inconstiente.
In spatele scenei era o camera destul de mare, cu peretii verzi. In mijloc era o masa, iar pe langa pereti erau niste canapele si cateva scaune.
Cu teama in suflet, fetele ii asezara pe Sailor Stars pe canapele. SM se duse langa Fighter. Avea lacrimi in ochi si durere in suflet. Se temea. Se temea ca Seiya sa nu fii patit ceva. Acesta nu mai misca si, la fel ca si prietenii lui.
-Cred ca noi ar necesită sa mergem sa o ducem pe Milla acasa. Parea îndeajuns de ingrijorata, spuse cu o voce dura Haruka
-Si voi ar trebui sa faceti la fel, mina. Si nu va ingrijorati. Se vor face bine! Sunt mai rezistenti decat par, incerca sa indulceasca Michiru situatia.
Cele 2 fete plecara spre masina pentru a o cauta Milla si a o duce acasa.
Rei si Ami incercau sa o trezeasca pe Maker, iar Minako si Makoto pe Healer. In acest timp, Usagi statea langa Fighter. Lacrimile ei cadeau pe chipul fetei, insa aceasta nu se trezea.
-De ce? De ce se intampla asata? De ce i-au ranit pe ei? Si de unde stiau ca eu am fost intr-o alta viata Printesa Serenity. De ce nu pot avea o viata normala? De ce nu pot renunta si nu pot avea prieteni care sa nu fie in pericol de moarte mereu? Usagi izbucnise in lacrimi, iar in ochii ei se citea durerea si disperarea.
-Usagi, spuse cu o voce blanda Rei, punand mana pe spatele ei. Nu poti renunta din cauza unui atac stupid. Am invins atatia inamici. Chiar si pe Galaxia. Doar nu vei ceda acum, dupa un atac amarat.
-Rei, nu a fost un atac amarat! Uita-te la Sailor Stars! Sunt inconstienti si grav raniti. Ce putem face acum? Ce putem? tipa fata, distrusa de durere
In acel moment o lumina rosie invalui camera, iar o multime de fluturi rosii ca de pildă focul inconjura trupurile celor 3 Sailor Stars.
-Magia asta...caldura emanata...e magia Printesei Kakkyu, sopti Venus
Chiar in acel moment o voce calma si melodioasa se auzi in camera.
-Nu va temeti! Magia mea o sa-i vindece. SM, ai grija. Noi dusmani au aparut pe planeta ta. Impreuna cu ceilalti senshi trebuie sa o protejezi.
-Din acest rațiune au venit Seiya si ceilalti pe Pamant, Printesa Kakkyu? intreba SM
-Nu doar din acest motiv. Cel putin unul dintre ei a venit chemat de o forta mai puternica decat orice altceva.
-Despre ce forta vorbesti?
-Usagi, baka! Vorbeste despre dragoste! Despre Seiya! spuse Rei destul de enrvata de prostia partenerei ei.
-O! Pentru cine?
Toate fetele se plesnira peste frunte si putura auzi cum Printesa Kakkyu radea.
-Eu plec acum. Despre motivele pentru care au venit aici va vor spune chiar ele. Sau mai bine zis, ei.
-Cum adica?
Dar intrebarea lui Usagi nu primi raspuns.
Fluturii disparura in acelasi timp cu vocea, iar fetele ramasera in camera cu uimire in suflet.
-Ah! Ce ma doare capul. Ce s-a intamplat? Cum am ajuns aici? Odango! Ce se intampla? Fighter se trezisa, iar fata lui reprezenta durere, uimire, fericire si iar uimire.
-Pai, cred ca ati cam fost raniti in lupta...incepu Usagi
-A! Unde au disparut nebunele alea care tot ziceau ceva de o razbunare.
-Au plecat, raspunse Rei. Dar sunt sigura ca se vor intoarce.
In mintea lui Usagi zbura o singura intrebare. Era atat de simpla, si totusi ii era cumplit de greu sa o puna. In sufletul ei reincepuse o lupta in care nu stia cine urma sa castige. usdagi stia ca are un viitor alaturi de Mamo-chan, ca urma sa o aiba pe Chibi-usa, dar cand vedea ochii innegriti ai lui Seiya, cand il vedea in fata ei, simtea cum inima ei nu o mai asculta si bate din ce in ce mai atare. Fata nu putea pune intrebarea. Nu acum.
Dupa ce Sailor Stars isi revenira fetele se detransformara, iar cei 3 redevinra Seiya, Taiki si Yaten.
Taiki si Yaten plecara spre masina lor, iare Rei, Minako, Makoto si Amy spre casa.
-Seiya, asteapta putin te rog, sopti Usagi
Dupa ce ceilalti se indreptara spre locurile lor, Seiya se apropie de Usagi.
-Odango?
Putea sa o faca! Trebuia. Trebuia sa stie. Oare pentru ea se intorsese. Oare si el simtea ce simtea ea?Dar...dar....daca....of....trebuia sa o faca
-Cum te simti? intreba fata
Baka Usagi! Nu asta trebuia sa spui! Doamne! Trebuie sa stiu In mintea fetei era un razboi intre a avea curajul sa spuna si a nu avea curajul sa spuna. Tremura din toate incheieturile.
-Ma simt bine, raspunse acesta cu o voce dezamagita. Odango, incepu el, nereusind sa-si termine propozitia, eu, aaa ... noi, am venit aici pentru ca ... adica eu am vrut sa vin pentru ca ... ei bine ... eu ... te iubesc!
O spusese! Doamne! A spus aceste cuvinte. Acum probabil o sa fuga. Aceste cuvinte se invarteau in mintea lui Seiya.
Usagi se inrosise. Nu se asteptase sa spuna el primul aceste cuvinte. Deci inca o iubea. Si adevarul era ca si ea pe el. Dar Mamo-chan...
-Seiya, eu...ei bine ... si eu simt acelasi lucru, spuse fata cu o voce timida in timp ce se facea din ce in ce mai rosie.
Uimirea lui Seiya crescu. Deci nu venise degeaba. Si ea simtea ceva pentru el. Acesta se apropie incet de ea si o saruta. Fata nu se dadu inapoi.
Chiar in acel moment in camera aparura Haruka si Michiru. Cei doi (Usagi si Seiya) se despartira imediat si se inrosira.
- Printesa! Dar, dar tu trebuie sa construiesti Cristal Tokio...si ... o sa ai o fata....pe Chibi-usa! Si pentru numele lui Dumnezue! Esti cu Mamoru. izbucni Haruka
-Nu te baga! Nu te mai baga in viata ei. De data asta nu o sa renunt fara lupta! Si nu o sa las pe nimeni sa o mai raneasca pe Usagi.
-Dar, Fighter, tu...of...nu conteaza. haide Haruka, e alegerea Printesei. Ea poate sa faca ce vrea. Viitorul poate exista si fara cuplul Mamoru&Usagi, interveni Michiru. Usagi, noi vroiam sa te intrebam daca vrei sa vii cu masina, dar se pare ca esti ocupata. Vom discuta maine. A fost o seara grea pentru toata lumea.
Cei doi se indepartara si lasara in urma lor o Usagi nefericita, care nu-si mai intelegea sentimentele si un Seiya destul de nervos si suparat pentru ca acestia o intristasera pe cea pentru care si-ar da viata.
-Odango! Eu...
Dar Usagi ii puse un deget pe buze si ii facu semn sa taca.
-Trebuie sa rezolv ceva inainte de toate.
Cu aceste ultime vorbe, Usagi pleca spre casa.
Seiya era trist, dar fericit in acelasi timp. Ea il iubea. O spusese. Avea totusi o sansa.

***

A doua zi, acasa la Usagi.
Aceasta statea in pat, meditand. Plansese aproape toata noaptea, gandindu-se la ce zisesera Haruka si Michiru si la ce s-a intamplat intre ea si Seiya. Trebuie sa o fac. Daca continui asa, nu o sa fie corect nici pentru mine, nici pentru Mamo-chan, nici pentru Seiya. Cu o mana tremuranda, fata ridica telefonul si forma numarul lui Mamoru. Inainte ca ea sa poata spune ceva, vocea vesela a lui Mamoru s-a auzit in telefon:
-Usako! Nu o sa-ti vina sa crezi. Acum 3 saptamani am trimis un proiect la facultatea din USA si am iesit castigator. O sa pot sa-l prezint in toata lumea. O sa plec saptamana viitoare! Poti sa crezi?
-Sa pleci? inima lui Usagi se sfasie in milioane de bucatele. Aceasta plecare o intristase si mai mult, dar ii dadea puterea sa-i spuna adevarul. Mamo-chan, eu, ei bine, cred ca trebuie sa ne despartim. Eu...
-Il iubesti pe Seiya nu-i asa? Vocea lui Mamoru parea calma, dar in ea se simtea tristetea.
-De unde stii?
-Mi-au spus Haruka si Michiru aseara. Iti doresc sa fii fericita. Eu o sa plec in USA. In orice caz, am inteles ca aveti un nou inamic, dar sunt sigura ca te las pe maini bune. Sunt sigur ca Seiya te va apara.
-Mamo-chan...Usagi plangea. lacrimile ii curgeau pe obrazi, dupa care cadeau pe patura de sub ea
-Adio, Usako.
-Mamo-chan, spuse rapid Usagi, dar acesta inchisese deja
Intr-un alt apartament, mamoru Chiba se uita la bagajele facute. Toata noaptea se gandise la acest lucru. Trebuia sa o faca. Nu putea sa o tina cu forta. Lua o poza de pe noptiera in care erau el, usagi si Chibi-usa. Lacrimile cazura pe ea. Se uita cu atentie. Chibi-usa nu mai parea aceasi. Nu mai parea copilul luio. Era copilul lui Seiya si al lui Usagi. Cu aceste ultime ganduri el baga fotografia intr-o genata si se uita pe geam
Soarele stralucea pe cer. Usagi se trezi in camera ei spatioasa si se gandea la ce s-a intamplat. M-am despartit de Mamo-Chan. L-am sarutat pe Seiya. El inca ma iubeste. Si eu pe el. De cand a plecat am stat seara si m-am gandit. Am plans dupa el. Dar...aveam un viitor deja stabilit. Si oare ce se va intampla cu Chibi-usa. Gandurile negre despre Chibi-usa ii umbreau visele si dorintele micii printese. Aceasta se uita la poza in care erau ea, Mamoru si Chibi-usa. Fata parea diferita. uitandu-se cu atentie, usagi descoperi ca ochii candva roz combinat cu rosu, erau acum de un albastru inchis.
Intr-un alt apartament, Seiya statea si se gandea la Usagi. Isi amintea cum i-a marturisit totul si cum a sarutat-o. Din ochii lui de un albastru inchis, aproape negru, curgeau lacrimi. O iubesc atat de mult. Si din iubirea asta, ea e singura care sufera. Chiar in acel moment in camera intra Yaten.
-Baka Seiya, spuse acesta cu un ton batjocoritor. Dupa ce o saruti o lasi sa plece.
-Tu nu intelegi! A zis ca are ceva de rezolvat. Si cred ca stiu ce.
-Serios? Si ce anume? Sa nu-mi spui ca deja se desparte de Mamoru.
-Ba cred ca asta face.

***

Intr-o zona retrasa din oras, intr-o casa veche, Asteria si Opal vorbeau.
-Ai simtit si tu nu?
-Da. Nu am miscat aproape nici macar un deget, iar tăria noastra creste. Cu siguranta mica Printesa e plina de durere si disperare.
-Poate voi. Insa ea nu simte ura. Iar mie nu-mi cresc puterile.
-Atunci sa-i dam un motiv sa ne urasca, spuse Asteria.

***

In acelasi timp, acasa la Usagi.
Seiya venise sa o viziteze.
-Usagi, nu mai pot asa. Intelege! Nu pot trai fara tine, dar nici nu pot sta aici pentru a te face sa suferi. Ce a fost aseara? A fost adevarat? Sau e un alt joc? Daca am visat, sper ca ai visat acelasi lucru. Dar, esti sigura ca ma ... ei bine...esti sigura ca ma iubesti, intreba acesta inrosindu-se. Adevarul era ca se temea. Se temea de un raspuns negativ.
-Da! Raspunsul lui usagi era de o siguranta de neclintit. In ochii ei stralucea iubirea, acel sentiment ce nu putea fi distrus de nimic.
Chiar in acel moment un zgomot intens se auzi. In fata lor aparu un nor închis la culoare cu sclipiri mov.
-O sa iti distrugem viata, Serenity!
usagi auzi iar acea voce plina de ura, vocea Cestaliei. Si, din nou se adresase cu numele ei din trecut, numele ei din viitopr. oare cat stiau femeile astea despre ea? Si de ce o atacau? De ce incercau mereu sa o distruga? Chiar nu o puteau lasa in pace? Cu ce a greist? Aceste ganduri o framantau pe Usagi, nedandu0i timpul necesar transformarii.
-Dead Black Atack! [atacul Cestaliei]
Fata vedea zburand spre ea un ghem de enrgie neagra cu sclipiri mov. Nu putea sa se mkai fereasca. Nu putea sa se mai transforme. Nu mai avea timp! Usagi inchise ochii in asteptarea loviturii, astepta sa-si intaneasca moartea. Dar, aceasta nu mai venea. In schimb auzi un urlet de durere. Deschizand ochii, aceasta il vazu pe Seiya in fata ei, cazut si ranit.
-Seiya! Lacrimi de durere ii curgeau pe obraji. Fata fugi langa dragostea ei adevarata. Seiya, te rog, nu muri. In ochii blondei stralucea durerea, disperarea si ura.
-De ce? De ce facii asta? Explica-mi!
Femela din norul negru-movuliu rase. Langa ea aparura alte 2 mingi de potență care se transformara in fum, la fel ca si cel al Cestaliei.
-Mai ai tupeul sa intrebi, raspunse Opal.
-Bravo surioara! Acum suntem si noi pline de enrgie.
Acum, sa o terminam pe micuta printesa si sa o ducem lui Dark Universe.
Cele 3 sailore se pregateau sa o atace. Usagi se temea. Stia ca nu are timp sa se transforme. Seiya era ingrijorat, cuprins de teama. Teama pentru cea pe care o iubea.
-Star ...Fighter incerca el sa spuna insa un jet mov aruncat de Cestalia il trimise in perete. Un firisor de sange se scurgea pe fata acestuia
-Nu! Seiya! Striga Usagi disperata.
Cele 3 Sailore ridicara mainile in aer si incepura sa faca o incantatie.
-Dead scream!
o minge de enrgie se indrepta spre cele 3 sailore, intrerupandu-le incantatia.
-Ce? Intrebara acestea unite
-Gardianul meu este planeta timpului. Calatorind prin timp, luptatoarea Timpului, Sailor Pluto.
-Pluto! Striga Usagi cu fericire in ochi.
-Cat de naiva esti! Rase Asteria. Chiar crezi ca ne poti invinge.
-Poate! In indiferent ce caz, imi voi proteja Printesa!
-Mortal Illusion [atacul Asteriei, reprezentat printr-o spirala de energie de alură reoz inchis]
-Dead Scream
Cele 2 atacuri se intalnira, dar atacul Asteriei era mai puternic. Acesta trecu de atacul lui Sailor Pluto, ranind-o pe aceasta. Pluto se prabusi la pamant, dar nu lesina. Ridicandu-se, ridica sceptrul din mana ei si il indrepta spre cele 3 Sailore.
-Pluto, gardianul meu, te rog, trimite luptatoarei tale putere.
Sceptrul ei ajunge rosu, si lumina din ce in ce mai tare
-Dead Scream.
Atacul ei era mult mai puternic, dar, in ciuda fortei lui, a fost oprit de atacul unit al celor 3 Sailore.
-Black Submerge [atacul lui Opal, reprezentand o mare de sange]
Atacul lui Opal o lovi pe Pluto, trimitand-o in perete.
Cele 3 Sailore se indreptara spre Usagi, care ridica amulketa ei in forma de inima cu animare
-Moon Eternal...
-Dead Black Atack!
Atacul Cestaliei nu o lasa sa se transforme si o tranti la Pamant
-Nu! Nu o sa va atingeti de Priontesa! Urla Pluto
In acel moment sceptrul ei lumina din nou, dar de aceasta data, Pluto parea la fel de uimita ca si ceilalti, semn ca nu ea invocase acea putere. Sceptrul devenea din ce in ce mai fierbinte, iar Pluto aproape ca nu-l mai putea tine in mana. In fata ei aparu o brosa roz, cu margini negre. Pe margini avea aripioare, întocmai ca cea a lui Sailor Moon.
-O noua putere.
Sailor Pluto simtea o noua putere venind de la brosa si intelese.
-Pluto Eternal Power, Make-up!
Fata a fost invaluita de o energie puternica care reprezenta o alta transformare.
Dupa ce se termina, Pluto observa ca cizmele ei erau acum albe, cu margini negre, fusta ei avea o dunga alba, iar la mijloc avea o bratara mica aurie. Fundita de pe bluza isi schimabase si ea colorație devenind rosie. Sceptrul ei lumina din ce in ce mai tare, orbindu-le pe cele 3 Black Shenji.
-Eternal Dead Scream Attack! [noul atac al lui Pluto]
Cele 3 luptataore nu mai avura timp sa creeze un scut puternic, atacul lui Pluto ranind-o pe Opal.
In acest timp, Usagi reusi sa strige:
-Moon Eternal, Make-up!
Dupa ce se transforma, Usagi indrepta sceptrul ei spre Opal, strigand:
-Silver Moon Crystal Power Kiss!
Atacul ei o lovi voinic pe Opal, trantind-o la Pamant.
-O sa ne intoarcem! Striga Asteria.
Cu aceste ultime vorbe, Asteria facu un semn si un nor mov aparu, teleportandu-le pe ea si pe surorile ei. Usagi fugi repede la Seiya, care era inca lesinat.
-Trebuie sa-l ducem la spital! Spuse Usagi cu io voce tremuranda
-Ai dreptate.
Fetele se detransformara si sunara la ambulanta.
-Si ce o sa le zicem?
-Ca a avut loc un jaf, Seiya s-a luptat, dar a fost ranit si hotul a fugit.
-Setsuna! Ce s-a intamplat? Cum de ai facut acel atac! Plus ca uniforma ta s-a schimbat. Si….cum de ai stiut ca sunt in pericol?
-Cu putin timp inainte sa vin aici, am mers in viitor. Acolo, tu erai moarta. Din acest motiv m-am intors si am venit repede la tine, cand te-am gasit in mijlocul luptei. Cat despre putere, cred ca a provenit sin sentimentele mele.
-Si acum, o sa fii mereu Eternal Sailor Pluto?
-Cred!
In acel moment sirena ambulantei se auzi, iar fetele tacura.
Doctorii ii dadura cateva pastille lui Seiya si ii bandajara capul. In acest timp, Usagi privea ingrijorata ce fac doctorii.
-Trebuie doar sa se odihneasca. Asta spusese unul din doctori.
Dar Usagi se temea. Lovitura nu venisa de la un hot. Era o lovitura magica. Ce se va intampla cu Seiya? Din fericire, ingrijorarea lui Usagi disparu cand Seiya se ridica in capul oaselor si privea mirat spre cele 2 fete, de la care astepta cateva raspunsuir.
Undeva in maretul spatiu, pe o planeta singuratiuca, in castelul ei, o nevastă cu parul roz statea pe tron. In fata ei cele 3 razbunatoare ii explicau ce s-a intamplat.
-Deci Sailor Pluto a evoluat la forma ei de Eternal Sailor Pluto. In ochi i se citea furia.
-Da Dark Universe-sama.
-Opal, vino mai aproape.
Cu putina teama, Opal schiopata pana in fata lui Dark Universe. Nu stia daca avea sa o pedepseasca pentru ca s-a lasat ranita intr-o lupta. De obicei dark Universe nu era cruda. Dar ochii ei erau acum plini de furie. dark Universe ridica mana si o lumina albastru-inchis o inconjura pe Opal. Aceasta inchise ochii asteptandu-se sa simta durere, dar nu simti decat niste furnicaturi. Cand ii deschise observa ca toate ranile ii disparusera.
-Multumesc Universe-sama. Pe fata ei se vedea recunostinta
Cele 3 sailore plecara din sala tronului pentru a pune la cale un nou atac.
Ramasa singura in camera tronului, Dark Universe incepu sa planga. De ce nu putea sa le omoare pe netrebnicele alea? De ce mereu ii scapau? Trebuia sa se razbune. Pe Serenity si pe celelalte! Cand a chemat-o pe Opal, vroia sa se razbune, dar a citit in ochii fetei frica. Atunci si-a amintit de ochii pe care ii avea si fata ei, Sailor Earth, cand a fost ucisa.

***

In casa lui Usagi, Seiya, Yaten, Taiki, Usagi, Setsuna, Hotaru, Makoto, Minako, Rei, Amy, Michiru si Haruka discuta despre cele intamplate. Toti se uita mirati unii la altii, neintelegand gandurile de razbunare ale lui Dark Universe si ale celor 3 sailore.
-Dar, Setsuna, tu poti merge in viitor. Poate cei de acolo stiu ce s-a intamplat.
-Am fost in viitor exact din acest motiv.
-Si? Intreba Minako nerabdatoare.
-Ei bine, totul arata altfel. Mai mult decat asta, Neo-queen Serenity era moarta. Asta e si motivul pentru care am venit la Usagi. Si ma tem, ca nu ma mai pot duce in viitor, fara sa existe riscul de a nu ma mai putea intoarce. Vedeti voi, daca in timp ce eu sunt in viitor, se intampla aici ceva, e posibil ca atat eu, cat si cei care vin cu mine sa disparem.
-Deci? Ce vom face? Intreba Usagi ingrijorata
-Vom lupta!
-Dar, Rei! Eu nu mai vreau sa lupt! De ce vrea fata asta sa ma ucida? De fapt, cine este aceasta Dark Universe?

***

In camera ei de la templu, Milla statea si se uita pe geam. Gandurile ei zburau spre visul de acum cateva zile. De atunci, frunza….bratara ei nu mai scosese un cuvant. Ce vroia sa zica despre “adevarata viata”? Aceste ganduri zburau prin mintea blondei si nu-i dadeau pace.
Unde o fii Rei? Probabil e cu celelalte fete…de cand a venit a putut observa ca celelalte fete nu prea o bagu in seama. Si pareau sa tina un secret fata de ea. Iar atunci, la spectacol, oare unde disparusera toate. Si cine erau acele fete, Sailor sau asa ceva
Cand gandurile ei zburara spre Sailore, bratara de la mana incepu sa se incalzeasca si sa straluceasca. Speriata, fata tipa si scututera din mana, iar in acel moment sclipirea se stinse, iar bratara deveni din nou rece.
Trebuie sa fac o plimbare. Sa-mi pun gandurile in ordine
Fata iesi din templu si se plimba pe strazile orasului. In timp ce dadea coltul unui bloc se lovi de un baiat.
-Scuze! Spuse fata repede
-O, ba tu te rog sa ma scuzi. Eram cu gandurile in alta parte.
-Si eu. Raspunse Milla, inrosindu-se putin
Dupa ce se uita, vazu ca baiatul era destul de inalt, cu o statura potrivita. Acesta avea parul întunecat si ochi blanzi. Dar Milla simtea ceva ciudat. Ca si cum l-ar iubi, dar in acelasi timp l-ar uri pe acest baiat pe care nici nu-l cunoaste.
Baiatul se uita cu atentie la ea dupa care intreba:
-Esti cumva Milla, verisoara lui Rei?
-Da. Ne cunoastem? Intreba aceasta uimita.
Zambind, baiatul ii raspunse:
-Da. Sunt Mamoru Chiba.
-A! Iubitul lui Usagi.
-Fostul.
In glasul baiatului Milla observa unda de tristete si regreta cele spuse.
-Deci, ce faci pe aici?
-Mai cumpar cateva lucruri pentru ca ma mut definitive in America.
-Aha….
Cei doi isi luara la revedere, iar Milla se hotari sa se duca la casa lui Usagi pentru a le cauta pe celelalte fete.
In acest timp, Mamoru pleca in porțiunea opusa impreuna cu gandurile sale. Ciudat. Simt ca o cunosc de o vesnicie, in ciuda faptului ca nu o stiu decat din auzite. Ce sentiment straniu
Mamoru se indrepta spre parc, privind frumusetea locului. Acesta se aseja pe o banca si se gandea la Usagi. Ciudat. Cu toate ca Usagi mi-a dat papucii nu ma simt atat de distrus pe cat credeam. Poate pentru ca steam ca eu si Usagi nu suntem potriviti. Pentru ca eram impreuna mai mult din responsabilitate. Hmm, Serenity si Endimyon erau probabil un cuplu perfect, dare u si Usako, nu.
Mamoru isi aminti de discutia cu Haruka si Michiru

Flashback

-Mamoru, trebuie sa-ti spunem ceva foarte important.
-Haruka! Michiru! Ce s-a intamplat?
-E vorba despre Usagi. Ei bine, se pare ca ea vrea sa distruga relatia.
-Haruka, nu crezi ca a distruge e un cuvant cam dur? Incerca sa faca situatia mai usoara Michiru.
-Inteleg. Si cred ca stiu de cine e indragostita. De Seiya, nu?
-De unde stii? Intrebara cele 2 fete in cor
Mamoru zambi trist
-De cand Sailor Starlights au plecat cu Printesa lor, Usagi nu vorbeste decat despre clipele petrecute alaturi de Seiya, de cat de amuzant, de cat de dragut era cu ea si altele. Odata, cand eram impreuna in parc, chiar mi-a reprosat ca eu nu-I dau ei atata atentie cat ii dadea Seiya.
Cele 2 fete se uitara una la alta, nestiind ce sa mai spuna.
-O sa ma mut in Statele Unite. Definitv. Spuse cu hotarare Mamoru.
Cele 2 fete tacura. Intelegeau suferinta lui Mamoru, dar se gandeau si la viitor. Oare cum o sa arate Cristal Tokyo cu Seiya la conducere alaturi de Serenity?

End of flashback

Mamoru se ridica de pe banca si se duse spre casa pentru a-si lua lucrurile si a pleca spre aeroport.

______________-

Sper ca nu sunt greseli, dar se paote sa-mi fi scapat cateva. SPer sa va placa si promit ca o sa pun si restul capitolelor curand ^^

edit later: WTF? Iar nu afiseaza spatiile?
_________________
Sailor Moon Etern Sailor Moon Etern

[url=http://taraduncanromania.smfforfree.com/index.php/]Forum Tara Duncan[/url]